Stresul a devenit un ingredient normal al zilelor noastre, mai mult, există și stres pozitiv, cel care determină motivația pentru realizarea sarcinilor și chiar autodepășire. Dar dacă ne îndreptăm atenția la griji și starea de îngrijorare, acestea sunt elemente nu tocmai pozitive pentru psihicul și organismul uman și determină nu doar reacții biochimice, dar și modele comportamentale care pot deveni periculoase.
Adolescenții generațiilor prezente sunt bineînțeles influențați social, așa cum psihologia vârstelor o arată pentru această perioadă de viață, dar sunt mult mai mult supuși unor factori de informare și influențare extrem de nocivi și extrem de presanți. Schimbările economice, politice și sociale din ultimul deceniu au transformat paradigmele comunicării umane, făcând loc comunicării virtuale care a scindat chiar și activități psihice specifice din comunicarea interumană. Toate acestea au dus nu doar la schimbarea modului de relaționare și la crearea unor alte feluri de comportamente, dar chiar și la schimbări la nivel cognitiv, neuronal, biochimic în corpul și psihicul adolescentului care sunt încă în dezvoltare. Dacă în alt deceniu comunicarea față în față însemna accesarea unei palete mai largi de emoții, capacitatea de adaptare la cel din fața noastră, exersarea abilității de a deduce trăirile acestuia din doar comunicarea non-verbală, experimentarea unor refuzuri, sau situații la care trebuie găsite soluții, comunicarea din lumea virtuală, prin emoticoane fără substraturi emoționale, fără flexiuni ale vocii sau ale afectelor, vine să creeze un alt mod de simțire, de gândire și de comportament. Presiunea socială a body-shamingului, gender rol, gender politically correctly, a puterii financiare ce trebuie afișate, a fashion iconului, a libertății de a face orice, oricând și cu oricine vin să aducă nu doar un contrabalans cu parentingul axat pe reguli și care promovează valori opuse celor externe, dar creează un conflict interior în adolescentul care, conform vârstei, este îndreptat preponderent înspre ceea ce îi arată și oferă exteriorul, modelându-se înspre și după acesta pentru a fi acceptat, validat, pentru a exista conform cerințelor nevoilor vârstei lui.
Oare ce griji au adolescenții din ziua de astăzi, dacă tot am vorbit despre zbaterile lor existențiale?
Printre numeroase studii recente efectuate în rândul adolescenților, ne oprim asupra celui efectuat de Arbel, R., Perrone, L., & Margolin, G. (2016) și anume Adolescents’ Daily Worries and Risky Behaviors: The Buffering Role of Support Seeking. Journal of Clinical Child & Adolescent Psychology, 47(6), 900–911, studiul relevă că principalele griji ale adolescenților, dar și frecvența acestora, adică de câte ori sunt preocupați de aceste probleme. Obiectivul principal al prezentului studiu este de a investiga dacă există asocieri temporale între îngrijorări și comportamente riscante: adică, dacă schimbarea uneia este legată de schimbarea celeilalte fie în aceeași zi, fie în ziua următoare. Deși îngrijorările și comportamentele riscante sunt frecvent conceptualizate ca trăsături dispoziționale, studiul de față presupune că există o variabilitate semnificativă de-a lungul zilelor în ambele aspecte. Investigarea legăturilor temporale bidirecționale între aceste două preocupări importante va arăta dacă fiecare reprezintă un factor declanșator situațional pentru cealaltă. Mai mult, pentru a înțelege mai bine legăturile dintre îngrijorări și comportamente riscante, examinăm rolul unei strategii comune de coping la adolescenți – căutarea sprijinului altora. Căutarea sprijinului din partea familiei și prietenilor este investigată ca factor atenuant, deoarece a fost invers corelată cu îngrijorările (Brown, Teufel, Birch, & Kancherla, 2006) și comportamentele riscante ale adolescenților (de exemplu, Kerr, Stattin, & Burk, 2010).
Mai jos putem vedea câteva rezultate interesante ale studiului privind principalele griji și procentajul asociat fiecărei griji:
Aspectul exterior 83,5%, cu 44,7% frecvență pe zile, probleme financiare 77,7%, frecvență 33,8%, un eveniment viitor 75,7%, frecvență de 31,80%, relația cu un prieten 71,8%, frecvență 31,80%, notele la școală 69,9% cu frecvența de 35,20%, sănătatea 69,9% cu frecvență 29,40%, mama sau cineva asemănător mamei 63,1%, frecvență 23,20%, o activitate ca sport, muzică, teatru, dans 58,3% frecvență 21.30%, grija de a fi tachinat sau agresat 11,7% din participanți, frecvență 2,90% și lista poate continua până la cele 28 de griji prelevate în cadrul studiului.
Aceste date oferă o perspectivă asupra principalelor preocupări zilnice ale participanților adolescenți și pot sublinia totodată ceea ce observăm fără suport științific în jurul nostru la masele de adolescenți. Preocuparea pentru aspectul exterior este una majoră în adolescență, indivizii începând să se diferențieze de familia de bază, de colegi, de prieteni, nu doar prin trăsăturile fizice, ci și prin modul în care se îmbracă, accesorizează, coafează, acestea construind personalitatea la început de drum a fiecăruia dintre ei, personalitate ce vine să susțină și rolurile pe care ei doresc deja să le joace într-un mic procentaj conștient, fie în cercul de prieteni fie în familie (nemaidorind să fie copiii mici ai familiei). Adolescenții noștri sunt profund influențați de trendsetteri, bloggeri și starurile care promovează unicitatea, stylingul personal și astfel își doresc să iasă în evidență, să fie văzuți, să descopere în acest drum al încercărilor de a fi într-un fel sau altul, cine vor avea să fie ca adulți. Următoarea grijă, cea a problemelor financiare este în strânsă legătură cu prima, deoarece pentru a arăta cum vreau eu, a mă accesoriza și a îmi exprima unicitatea am nevoie de propriile resurse financiare, resurse care îmi oferă puterea de a alege eu ce vreau, când vreau, cum vreau, iar această libertate a alegerii susținută de o anumită potență financiară îmi întărește încrederea în procesul meu spre miezul adolescenței. Grija unui eveniment viitor ascunde preocupări și despre aspectul exterior, și despre cum va fi adolescentul perceput de către cei din jur, despre ce rol va juca el în acel mediu social, despre ce provocări emoționale și psihice îl așteaptă și cum va face față acestora.
În ceea ce privește ce și cum se întâmplă în corpul și mintea adolescenților, este important să ținem cont de schimbările majore hormonale care au loc și care, de multe ori pentru adolescenți, pot fi greu de dus și poate, imposibil de înțeles, dar ale căror efecte ei le simt pe deplin.
Vă propun o mică incursiune în viața neurotransmițătorilor din perioada adolescenței, pentru a face legătura astfel cu modul de gândire, reacție și comportament al tinerilor aflați în această perioadă.
De ce crește nivelul anumitor hormoni în adolescență și cum influențează acestea comportamentul ,reacțiile și chiar cognitțiile adolescenților.
Pubertatea este procesul prin care corpul unui copil se transformă în corpul unui adult capabil de reproducere și acre este definit prin creșterea nivelului acestor hormoni.
Dezvoltarea sexuală se referă tot la acești hormonicare sunt esențiali pentru dezvoltarea organelor sexuale și a caracteristicilor sexuale secundare, cum ar fi dezvoltarea sânilor la fete și a părului facial la băieți.
Creșterea accelerată se știe și e vede că în perioada adolescenței este caracterizată de o creștere rapidă în înălțime și de dezvoltarea masei musculare și osoase, procese reglate de hormonul de creștere și de hormonii tiroidieni.
Maturizarea mentală și emoționalăeste un proces dedurată în care fluctuațiile hormonale contribuie la dezvoltarea creierului și la schimbările emoționale specifice adolescenței, influențând stările de spirit și comportamentele.
În concluzie, adolescența este o perioadă dinamică și complexă, guvernată de o orchestră hormonală complexă. Înțelegerea rolului fiecărui hormon și a modului în care aceștia interacționează poate ajuta la navigarea acestei etape cruciale a vieții cu mai multă claritate și încredere.
Hormonii cu nivelurile cele mai ridicate în perioada de adolescență sunt :
La băieți testosteronul așa cum știm este principalul hormon sexual masculin produs de testicule și are un rol crucial în dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare (mărirea testiculelor și penisului, creșterea părului facial și corporal, îngroșarea vocii) și în creșterea masei musculare și osoase.Dacă privim din exterior, influența pe care segmentul social îl are asupra nivelului de testosteron și viec versa putem spune că Testosteron Comportament competitiv: Nivelurile crescute de testosteron la băieți sunt asociate cu un comportament mai competitiv și agresiv. Aceasta poate afecta modul în care adolescenții se relaționează cu colegii lor, influențând dinamica grupurilor sociale și ierarhiile.Testosteronul este legat de dorința de a obține statut și dominanță în grupurile sociale, ceea ce poate duce la conflicte, dar și la formarea de lideri în grupurile de adolescenți.
La fete estrogenul este principalul hormon sexual feminin produs de ovare. Acesta este responsabil pentru dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare (dezvoltarea sânilor, lărgirea șoldurilor) și pentru reglarea ciclului menstrual. Din punct de verede al relațiilro sociale, estrogenul și progesteronul, hormonii predominanți la fete, joacă un rol important în reglarea emoțiilor. Fluctuațiile hormonale din timpul ciclului menstrual pot influența starea de spirit și comportamentul social, contribuind la variații în sociabilitate și sensibilitate emoțională.
Empatia și conexiuni sociale și comportamentul prosocial pot fi influențate de estrogen. Adolescentele pot fi mai sensibile la nevoile și emoțiile altora, facilitând formarea și menținerea relațiilor sociale.
Cortizolul, cunoscut și sub denumirea de hormon al stresului, influențează modul în care adolescenții gestionează stresul social. Nivelurile ridicate de cortizol pot duce la anxietate și retragere socială, în timp ce nivelurile moderate pot încuraja adaptarea și gestionarea eficientă a situațiilor sociale stresante. Adolescenții cu niveluri ridicate de cortizol pot fi mai predispuși la conflicte sau pot evita situațiile sociale stresante, afectând astfel relațiile cu colegii și prietenii. Cortizolul la ambele sexe, produs fiind de glandele suprarenale, cortizolul ajută la gestionarea stresului și reglează metabolismul carbohidraților, proteinelor și grăsimilor.
Oxitocina, cunoscută cunoscută ca „hormonul iubirii” sau „hormonul atașamentului”, este în strânsă legătură cu legături emoționale.Aceasta joacă un rol esențial în formarea și menținerea legăturilor sociale și emoționale. Este implicată în comportamentele de atașament și poate întări relațiile de prietenie și de familie.
Comportament de atașament: Nivelurile crescute de oxitocină pot încuraja comportamente de îngrijire și atașament, consolidând relațiile cu prietenii și membrii familiei.
Hormonul de creștere (GH) la ambele sexe este secretat de glanda pituitară, hormonul de creștere stimulează creșterea oaselor și a țesuturilor, contribuind la creșterea în înălțime și la dezvoltarea masei musculare.
Hormonii gonadotropi existenți la ambele sexe GnRH (hormonul eliberator de gonadotropină): Secretat de hipotalamus, stimulează glanda pituitară să elibereze LH și FSH, LH (hormonul luteinizant)stimulează ovarele să producă estrogen și progesteron la fete și testiculele să producă testosteron la băieți, FSH (hormonul foliculostimulant)stimulează dezvoltarea foliculilor ovarieni la fete și producția de spermă la băieți.
Hormonii tiroidieni (T3 și T4)care sunt produși de glanda tiroidă, acești hormoni reglează rata metabolică și sunt esențiali pentru dezvoltarea normală a sistemului nervos și pentru creșterea și dezvoltarea generală.
Progesteronul la fete este produs de ovare, progesteronul pregătește mucoasa uterină pentru posibilitatea unei sarcini după ovulație și menține ciclul menstrual.
Poate astfel este mai ușor și logic să înțelegem de ce ,mai ales în adolescență prietenii sunt cei la care se raportează, pentru că relațiile cu aceștia cresc dopamina și oxitocina, pe când, poate într-o familie în care relația cu părinții nu este tocmai roz, niveluld e cortizol este în creștere și poate determină chiar și reacții agresive din partea adolescentului care are nevoie de propriul spațiu,de autonomie, independență și de propria identiatte diferită de cea a părinților.
Dincolo de aceste aspecte interne, nivelul de oxitocină sau cortizol influențat de relațiile sociale pe care adolescenții le au , de grijile care le consumă energia psihică și el determină comportamente deseori de risc, este necesar să vedem indivizii aflați între copilărie și tinerețe, în acea perioadă de descoperire ăn care totul devine posibil și în care, încă mai au nevoie de suportul și îndrumarea parentală, dar în cu totul al mod decât era ea oferită în copilărie.
Bibliografie:
Parry Vivienne 2005, The truth about hormones
https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/0963721412473755
https://doi.org/10.1080/15374416.2016.1169536
