ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ SAU LECȚIE MESERII VECHI ȘI MESERII ALE VIITORULUI

        Activitatea ce are ca temă meserii vechi, meserii pierdute și meserii ale viitorului poate fi atât o activitate în cadrul unui proiect extracurricular , dar și o lecție din cadrul disciplinei Educație Interculturală, încadrată la una dintre lecțiile : Eu și ceilalți ,Moștenirea culturală sau Patrimoniul Cultural. Ca și durată sepoate desfășura pe un interval de minim 2 ore.

  Iată o schiță a desfășurării activității, precum și câteva materiale care se pot folosi.

1.Lecția va începe prin a întreba elevii ce știu despre meseriile vechi, dacă pot da exemple și dacă știu fsă explice fiecare dintre meseriile menționate cum se desfășura exact.Apoi îi putem întreba ce știu despre meseriile pierdute și dacă pot da exemple, precum și dacă pot argumenta de ce s-au pierdut acestea .

2.Următorul pas este să le explicăm cum evoluția lumii, incluzând perioada de industrializare a schimbat complet partea economică și socială și aceasta a avut impact direct nu numai asupra pieței muncii, dar și asupra modului în care  oamenii își trăiau viața, asupra nevoilor și resurselor individuale, colective și comunitare. Apoi le putem citi  câteva detalii despre meserii vechi, pierdute sau pe cale de dispariție

3.Lista de mai jos cu exemple de meserii vechi.

4. Elevilor sunt împărțiți în echipe pentru a participa la un guiz cu 10-20 de întrebări (în funcție de câte echipe sunt).Fiecare echipa va numi un purtător de cuvânt acre va transmite răspunsul echipei, după cea acesta se consultă.Regulile quizului  folosite de mine au fost: profesorul citește întrebarea, echipele au 10 secunde pentru a se consulta toți membrii asupra răspunsului, apoi echipa care ridică prima mâna poate răspunde sau dacă aveți un clopoțel sau buton cu sunet pentru fiecare echipă aceasta poate să îl folosească pentru a se anunța, apoi reprezentantul spune răspunsul.Precizez că întrebările au variante de răspuns multiple și predefinite din care unul singur este corect,iar ei trebuie să aleagă unul singur.

5. Profesorul felicită elevii și continuă cu întrebări despre meserii ale viitorului pe care elevii le intuiesc.După ce primește câteva răspunsuri de la ei, citește câteva exemple de meseii ale viitorului.

6. Elevii sunt invitați să participe de Bingo cu meserii. Jocul poate avea mai multe variante și regulile se pot modifica, eu am adatpat acest joc transformându-l în unul de mișcare. Pentru a crea un cadru mai interesant, a stimula imaginația și motivaia elevilor, le putem spune că trăiesc cu toții într-un oraș și trebuie să îți găsească breasla profesională  din care fac parte(explică noțiunea de breaslă), după anumite reguli.De asemenea orașul în care trăiesc are reguli speciale și tăcerea este prima regulă,nu pot comunica verbal.Iată etapelejocului :

• fiecare elev a primit o fișă de bingo cu meserii trecute în coloane/rânduri

• au la dispoziție 30 secunde să se gândească și bifeze o meserie care le place sau pe acre și-o doresc.Dacă sunt mai puțini elevi pot bifa mai multe meserii fiecare de la început sau pe parcurs, opriți jocul, dați sarcina de bifare, apoi continuați.

• elevii se ridică din bănci și circulă la colegii lor pentru a găsi colegi acre au bifat aceleași meserii

• pentru mai mult suspans am introdus regula tăcerii: nu au voie să folosească sunete sau cuvinte, doar semne,gesturi

• pentru și mai mult suspans am mai introdus și regula ÎNGHEAȚĂ, atunci când spun îngheață, toată lumea se oprește în loc,nimeni nu mișcă,nu vorbește

• poate exista și regula 5 SECUNDE DE VORBIT în care timp de 5 secunde au voie să vorbească, apoi orașul revine la tăcere

• primul care bifează o coloană sau un rând va striga BINGO.

Iată câteva dintre acestea și o scurtă descriere a lor.Eu am considerat interesant să introduc și câteva din perioada comunistă ,preum și o descriere a acestora.

Meserii din Evul Mediu, Renaștere și până în perioada modernă:

Pălmaș – Muncitor agricol plătit pe zi, care lucra cu mâinile pe pământul altora.

Baieriu – Confecționa curele și alte articole din piele.

Sacagiu – Persoană care transporta și vindea apă potabilă din sacale sau butoaie.

Vătaș – Persoană care supraveghea pământurile sau muncitorii pe domeniile nobililor.

Spătar – Ofițer al curții care purta spada sau sabia domnitorului.

Clopotar – Persoană care turna și întreținea clopote de biserică.

Sculptor de piatră – Meșteșugar care cioplea pietre pentru construcții, catedrale sau monumente.

Tăbăcar – Prelucra pieile brute pentru a le transforma în piele utilizabilă.

Furnalist – Lucra la furnale pentru topirea minereurilor de fier sau alte metale.

Herald – Ofițer regal sau nobil care anunța proclamări și îndeplinea funcții ceremoniale.

Giuvaergiu – Bijutier specializat în pietre prețioase și confecționarea bijuteriilor elaborate.

Ceruitor – Meșteșugar care confecționa lumânări din ceară.

Lăcătuș – Confecționa și repara lacăte și încuietori.

Piveier – Persoană care lucra la pive (instalații de bătut sau îndesat țesături din lână pentru a le face mai dense).

Bărbier – Tundea, bărbierea și, în multe cazuri, îndeplinea și sarcini medicale simple, cum ar fi extracția de dinți sau sângerarea.

Faianțar – Meșteșugar specializat în producția și decorarea plăcilor de faianță și ceramică.

Pelerin – Persoană care călătorea pe jos la locuri sfinte, adesea vânzând amulete sau relicve pe parcurs.

Grămătic – Slujbaș care scria documente oficiale, scrisori și alte texte pentru curți nobiliare.

Gongolar – Persoană care confecționa butoaie, cazi, buti și alte recipiente din lemn.

Saculare – Negustor de saci și textile, în special în mediul rural.

Săpător de șanțuri – Persoană responsabilă cu săparea șanțurilor de apărare sau irigații.

Herghelegiu – Îngrijitor de cai și administrator al hergheliilor.

Băcan – Vânzător de produse alimentare și băuturi, predecesorul micilor comercianți din piețele locale.

Săpunar – Producător de săpun din grăsimi animale și alte substanțe chimice.

Tipograf – Persoană care opera o presă tipografică pentru a imprima cărți, documente și ziare.

Viorar – Meșteșugar care confecționa viori și alte instrumente muzicale cu coarde.

Acriu – Lucrător în piele, care făcea curele, hamuri și alte articole pentru animale.

Caravanier – Negustor care călătorea cu caravane comerciale între orașe și regiuni îndepărtate.

Sublocotenent – Grad militar inferior care îndeplinea funcții administrative în cadrul unei unități militare.

Zidar – Persoană care ridica ziduri din piatră sau cărămizi, mai ales la catedrale și castele.

Caligraf – Persoană specializată în scrierea artistică a manuscriselor, înainte de inventarea tiparului.

Călcător – Lucra la netezirea și pregătirea hainelor după spălat, înainte de existența fierului de călcat modern.

Vărar – Producător de var, folosit în construcții și agricultură.

Fierar de armuri – Meșteșugar care confecționa și întreținea armuri metalice pentru cavaleri și soldați.

Stratilat – Un comandant militar sau conducător de oaste în Evul Mediu.

Meserii pierdute legate de artizanat și manufactură:

Arcar – Meșteșugar care confecționa arcuri și săgeți.

Lumanar – Meșteșugar care confecționa lumânări din ceară de albine.

Parfumier – Persoană care crea parfumuri și esențe din flori și ierburi.

Măcelar de pește – Specializat în prelucrarea și vânzarea peștelui.

Scripcar – Persoană care făcea scripete și alte mecanisme pentru ridicarea greutăților.

Tăietor de stuf – Persoană care tăia și recolta stuf pentru acoperișuri sau alte scopuri.

Cochilier – Persoană care lucra cu cochilii de scoici pentru a face ornamente și bijuterii.

Furnalist de argint – Persoană care lucra la topirea și prelucrarea argintului.

Clește de fier – Persoană care confecționa clești și alte unelte de fier folosite în construcții și gospodărie.

Moționar – Meșteșugar care făcea moțuri, ciucuri și alte ornamente textile.

Meserii vechi sau pierdute din România:

Fierar – Meșteșugar care prelucra fierul și realiza unelte, potcoave, arme.

Cărbunar – Persoană care producea cărbuni din lemn.

Coșar – Persoană care curăța coșurile de fum.

Cizmar – Repara și confecționa încălțăminte manuală.

Argintar – Lucrător în argint, care confecționa obiecte și bijuterii.

Tâmplar – Meșteșugar care prelucra lemnul pentru mobilă și alte obiecte casnice.

Pălărier – Confecționa pălării și alte accesorii pentru cap.

Geamgiu – Persoană care producea și instala geamuri.

Lampagiu – Persoană care aprindea și întreținea lămpile de stradă pe timp de noapte.

Potcovar – Fierar specializat în potcovirea cailor.

Țesător – Persoană care folosea războiul de țesut pentru a confecționa pânză și haine.

Olăritor – Meșteșugar care confecționa vase din lut.

Calfă – Tânăr ucenic învățând o meserie de la un maestru (fierărie, tâmplărie etc.).

Dulgher – Persoană specializată în construcția din lemn, cum ar fi case, biserici și alte structuri.

Cârciumar – Persoană care deținea și administra o cârciumă (bar sau tavernă locală).

Moșnegar – Persoană care producea săpun tradițional din seu și alte grăsimi.

Calfa de breaslă – Membru al unei bresle meșteșugărești aflat în perioada de ucenicie.

Meserii  răspândite în perioada comunistă din România și care fie au dispărut, fie s-au transformat semnificativ după 1989:

1. Fruntaș în producție

Aceasta era o titulatură acordată muncitorilor care depășeau normele de producție în fabrici și uzine. Fruntașii erau adesea recompensați și mediatizați pentru exemplul lor de „muncă socialistă”.

2. Brigadier

Brigadierii erau tineri și muncitori voluntari care participau la construcția infrastructurilor majore, cum ar fi canale, baraje sau lucrări de irigații. Această meserie era frecvent asociată cu munca patriotică.

3. Lăptar

Persoana care livra lapte direct la domiciliu, pe care oamenii îl lăsau în sticle în fața ușii, a fost foarte răspândită în perioada comunistă. După 1990, acest serviciu a dispărut aproape complet odată cu schimbarea sistemului de distribuție alimentară.

4. Carburanți la pompă (benzinari manuali)

În perioada comunistă, benzinăriile erau deservite de muncitori care alimentau manual mașinile. După revoluție, automatizarea și privatizarea au transformat această meserie.

5. Reparator de televizoare

Într-o epocă în care tehnologia era limitată, repararea aparatelor de radio și televizoare era o meserie foarte comună. Astăzi, cu evoluția tehnologică și prețurile accesibile, multe astfel de aparate sunt înlocuite în loc să fie reparate.

6. Operator pe calculator Felix

Calculatoarele Felix, produse în România în perioada comunistă, necesitau operatori specializați pentru a lucra pe ele. După 1990, odată cu introducerea tehnologiei moderne, această meserie a dispărut.

7. Muncitor la CAP (Cooperativa Agricolă de Producție)

CAP-urile erau organizații agricole de stat unde fermierii lucrau pământurile colectivizate. După 1989, CAP-urile au fost desființate, iar pământurile au fost redistribuite proprietarilor, ceea ce a dus la dispariția acestei meserii.

Meserii ale viitorului:

Listă extinsă cu meserii ale viitorului, care acoperă diverse domenii și industrii:

Tehnologie și IT

Specialist în inteligență artificială – Dezvoltare și aplicare a sistemelor AI.

Inginer de date – Analiza și gestionarea volumelor mari de date.

Expert în blockchain – Implementarea soluțiilor bazate pe blockchain.

Specialist în securitate cibernetică – Protecția sistemelor informatice.

Dezvoltator de aplicații mobile – Crearea de aplicații pentru dispozitive mobile.

Designer de experiențe digitale – Proiectarea interfețelor utilizator.

Specialist în realitate augmentată și virtuală – Crearea de conținut pentru medii interactive.

Inginer de rețea 5G – Proiectarea și implementarea rețelelor 5G.

Dezvoltator de software pentru IoT – Crearea de aplicații pentru dispozitive conectate.

Consultant în cloud computing – Ajutarea companiilor să migreze în cloud.

Sustenabilitate și Mediu

Inginer de mediu – Soluții pentru problemele de mediu.

Consultant în sustenabilitate – Strategii pentru afaceri ecologice.

Specialist în energie regenerabilă – Proiectarea și implementarea soluțiilor de energie verde.

Urbanist ecologic – Planificarea orașelor durabile.

Expert în gestionarea deșeurilor – Soluții pentru reciclare și reducerea deșeurilor.

Sănătate și Biotehnologie

Specialist în sănătate digitală – Integrarea tehnologiei în îngrijirea sănătății.

Genetician – Studii asupra ADN-ului pentru tratamente personalizate.

Analist de date medicale – Utilizarea datelor pentru îmbunătățirea îngrijirii pacientului.