-LIMBA ROMÂNĂ : SUBSTANTIV, VERB, ADJECTIV, ADVERB – ȘI EDUCAȚIA SOCIALĂ
Predarea Interdisciplinară
Predarea interdisciplinară implică integrarea unor concepte din discipline diferite, cum ar fi limba și literatura română (gramatică – identificarea și clasificarea părților de vorbire) și educația socială (valorile și conceptele legate de gândirea critică sau socială). Fie că ne referim la prima lecție de prezentare a materiei sau la o lecție de predare a cunoștințelor noi, utilizarea instrumentelor din cadrul disciplinei limba română poate aduce legături valoroase cu, în speță, educația socială.
Spre exemplu, putem nota numele disciplinei ca și titlu, să spunem „GÂNDIRE CRITICĂ ȘI DREPTURILE COPILULUI” sau „EDUCAȚIE PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ”. Explicăm elevilor că avem câteva concepte principale, să spunem „GÂNDIRE CRITICĂ”, „DREPTURI”, „COPIL” sau „CETĂȚENIE”, „DEMOCRAȚIE” și, pentru fiecare dintre acestea, trasăm coloane aferente în care vom nota: substantive, verbe, adjective și adverbe corelate acestor concepte.
Pentru ca elevii să ajungă la ideile legate de aceste concepte, putem aduce în ajutor întrebările esențiale: CINE? CE? DE CE? CUM? CÂND? UNDE? Astfel, îi ajutăm să își facă singuri legăturile dintre ceea ce știu sau intuiesc despre ideile prezentate, dar pe parcurs să vadă că părțile de vorbire reflectă și anumite viziuni despre lume.
Spre exemplu, adjectivele reflectă cum văd ei conceptele, ce valoare aduc în viața lor sau ce valoare au învățat în familie că au acestea, între polaritatea bine–rău, frumos–urât, util–inutil, permis–interzis. Substantivele arată aria de conexiune a ideii perspective, să spunem „DEMOCRAȚIE”, la care elevii pot scrie: lege, președinte, vot, cetățeni, toate substantivele care fac parte din reprezentarea pe care ei o au mental despre conceptul democrației. La verbe vom putea observa ce acțiuni sunt corelate sau potrivite din punctul lor de vedere pentru conceptul respectiv.
Să luăm exemplu „GÂNDIRE”, la care ei setează verde ca: a compara, a decide, a cunoaște, a afla, a întreba, a se întreba, iar acestea ne arată procedurile faptice pe care ei le corelează cu acest concept. La adverbe vom vedea care este modul de acțiune, mai bine spus cum se acționează, care este încadrarea acțiunii ca timp, loc, spațiu, modalitate. Să spunem că vorbim despre verbul „a avea drepturi” și adverbele pot fi cele care răspund: UNDE avem drepturi? CUM folosim drepturile? CÂND folosim drepturile? Răspunsurile pot fi: acasă, la școală, independent, cu grijă, cu responsabilitate, oriunde, oricând etc.
Dincolo de folosirea părților de vorbire și exersarea acestora, putem să facem o evaluare a clasei categoriale pe care elevii o au ca grup despre conceptele date, varietatea vocabularului, flexibilitatea conceptuală, dar ajutăm totodată și la procesul în care noile informații sunt integrate în schemele cognitive existente. Elevii își adaugă noile cunoștințe la cunoștințele anterioare, în funcție de categoriile deja formate, fără a fi nevoie să modifice structura cognitivă existentă, ci doar adaugă de la ceilalți noi elemente pe care le observă la lucrul în echipă.
De asemenea, din punct de vedere psihopedagogic, putem vedea valorile sociale, personale și interpersonale cu care elevii vin din familie și conștientiza astfel pe ce baze putem clădi noi competențe, care este viziunea lor asupra lumii și asupra modului de funcționare a acesteia, limitările la nivel mental pe care le au și nivelul de motivație asupra contribuției personale în comunitate.
Cu pasiune pentru disciplina pe care o livrăm ca pe cel mai captivant mister din lume, putem schimba nu doar percepții, ci și traiectorii de viață, paradigme de gândire și planuri de raportare la sine și la ceilalți.
