COEZIUNEA SOCIALĂ A GRUPULUI CLASEI FACTOR IMPLICAT ÎN STAREA DE BINE A ELEVULUI ȘI A PROFESORULUI
În perioada pandemică, atunci când sistemul de învățământ ne-a mutat într-o viață și școală virtuală, socializarea tuturor persoanelor și-a schimbat aproape toți polii exercitării practice, astfel încât în cazul adolescenților, această schimbare a avut efecte negative majore, îndeosebi în sfera dezvoltării competențelor lor sociale: empatie, toleranță, rezistență la stress, rezolvarea de probleme, comuniarea asertivă, cooperare.
Dacă Aristotel spunea despre om că este un „ zoon politikon”, referindu-se la latura socială a omului, viziune cunoscută astăzi ca sintagmă “omul este un animal social”, în prezent am putea tranzlata că “omul este o ființă virtuală”și poate mai puțin plină de virtuți cum ar fi dorit Platon, o ființă care pentru a fi in pas cu schimbările vremii trece la socializarea meta, ducând lumea reală lumea pixelelilor și a like-urilor, a algoritmilor și clickbait-urilor.Transformarea la care omenirea a fost supusă în ultimii ani, a schimbat inevitabil și modul de funcționare al sinapselor cerebrale, acestea fiind nevoite să preia informația într-un al mod ( de exemplu, prin comunicarea mimicia faciale schindată, puteam descifra trăirile interlocutorilor doar prin mișcările ochilor, microexpresiile faciale ale gurii fiind inaccesibile ceea ce a dus la o disfuncție între prelucrarea audio-vizuală a informațiilor, stimuli cu acre creierul era obișnuit nu mai erau prezenți) sau chiar să reducă comunicarea verbală în cazul predării online în care s-a dovedit statistic că motivația elevilor pentru activitate a scăzut, și implicit și interacțiunea lor umană era la un nivel minim.
Dacă am argumentat în rândurile anterioare factorii psihologici minimi ce au schimbat polii de socializare umană, este o concluzie de la sine înțeleasă că gradul de coeziune al grupului social clasă a scăzut dramatic.Lăsând la o parte modalitățile de calcul și teoremele sociologice care spun că într-un grup mai mic nivelul de coeziune este mai mare, aș dori să avem în vedere un grad normal de coeziune specific oricări grup social numit clasă de elevi.Interacțiunile acestora în cadrul școlii fizice, cu obiceiurile, regulile, cutumele, rolurile fiecăruia, statusurile, conflictele și amicițiile legate construiesc în ei, în special la vârsta adolescenței și preadolescenței, posibilități și mecanisme de adaptare sociale , dar și de descoperire a presonalității lor ce abia inmugurește, îndreptându-i astfel spre ceea ce vor fi ca indivizi în mecanismele complexe ale societății moderne.
Școala ca și instituție socială nu este doar o fortăreață care dezvoltă cunoștințe și bagaje informaționale, ci este poate cel mai important și de impact factor care le permite crearea unor manifestări psihoemoționale ce sunt în stânsă legătură atât cu bazele valorilor familiale cu care acești copii vin în instituția școlară, dar și cu curricumul ascuns, ceea ce este menit a se constri în ei ca și viziune a vieții, hartă a lumii.Mediul școlar devine astfel scena în care joacă întreaga familie transpusă în modul de manifestare al copilului pe de o parte și dascălul ca model de viață și comportament pe de altă parte, coroborate cu competențele pe care fiecare disciplină le plantează pe terenul rodnic- mintea și sufletul educabililor.Un mediu în care se manifestă atât de mulți factori creatori ai ființei de mâine este clădit în primul rând pe starea de bine a elevului, element pe care, probabil de foarte multe ori uităm să îl valorificăm în educația clasic românească. De ce starea de bine a unei persoane este factorul cheie în ce privește reușita tuturor celorlalte elemente ca : o oră care și-a atins obiectivele, o disciplină iubită de elevi, o relație fructuoasă cu cadrele didactice, un mediu sigur în care se manifestă cu colegii de clasă ? Răspunsul este simplu: mecanismele psihice umane reacționează pozitiv la stimuli atunci când acesta se simte în siguranță, când știe că a fi, a face, a spune, a crea sunt acceptați acolo unde se manifestă.Pe cât de simplă ar părea atingerea sau crearea acestei stări de bine a elevului, pe atât de complex este procesul, devenind din punct de vedere motivațional, drumul spre Mecca.
Consider important să avem în vedere în ceea ce privește crearea unui spațiu în care starea de bine a elevului să fie principalul obiectiv, raportarea la inteligența emoțională, la comunicarea asertivă, la mesajele non-verbale, la mindfulness și flexibilitatea cognitivă nu numai a elevilor, dar și a noastră, a cadrelor didactice.De multe ori, în tumultul birocrației, vâslind prin schimbările metodologice urmăm cu desăvârșire planificări și planuri, uitând probabil chiar și de starea noastră de bine și implicit a elevului.O minte relaxată și un suflet plin cu emoții pozitive preiau mult mai rapid un bagaj informațional, setarea acestuia se face într-un cadru mai profund, evitând o reținere mecanică și dezrădăcinată din legătura cu alte simțuri.Putem folosi metode simple și eficiente pentru a crea în clasă și în școală un spațiu al emoțiilor elevilor.De la un simplu sondaj despre energia clasei, la începutul unei ore, până la exerciții corelate cu disciplina în care să îi lăsăm să transpună emoții sau chiar să rezolve conflictele dintre ei, lucrând în echipe,ajungând până la workshopuri în care elevi și profesori pot împreună să dea și primească feedbackuri despre cum ne facem reciproc să ne simțim și ce dorim unii de la alții.
Starea de bine a elevului nu este un proces unilateral, doar dinspre professor spre elev, ci este un cerc energetic din care cu toții facem parte.Totuși de puține ori ne amintim de starea de bine a profesorului, stare de bine ce este strâns legată de cultura organizațională, comunicarea managerială, spațiul energetic creat în instituția școlară ce creează surplus sau consum energetic care se reflectă apoi în interacțiunea cu elevul, și implicit în starea acestuia de bine.
Iată câteva exemple prin care putem exersa crearea stării de bine în școală:
“Pachetul cu feedback-uri “ Organizarea unui urne a biletelor cu feedbackuri în care fiecare elev să poată scrie sub titlul de anonimat, un feedback pentru un alt coleg sau professor
“Mâinile noastre construiesc sentimente “ Un atelier de artă profesori –elevi în care aceștia să creeze un panou cu amprentele mâinilor și numele lor
“Muzică și suflet “ organizarea în pauze a unor flashmoburi în care elevii și profesorii pot cânta împreună
“Colțul energetic al clasei” montarea în clase a unui mic panou cu bilete de diferite culori, reprezentând diferite niveluri de energie pe care elevii le pot alege individual, formând astfel zilnic un punctaj al energiei clasei
“ Vânătoarea de comori-cultură generală “ poate fi organizată și ca lecție recapitulativă pe echipe al orice materie, cu bilete, obstacole și sarcini specific sau ca eveniment al școlii cuprinzând întrebări și cerințe de la toate materiile .Se poate desfășura și ca o competiție între clase de același nivel.