Prietenia – un diamant rar în ziua de astăzi?
Prietenia, acea relație interumană fără de care se spune că noi, oamenii, nu putem exista, este liantul care ne leagă de alți oameni. Uneori asemănători, alteori diferiți, prietenii ne alină durerile, creează amintiri frumoase sau ne ajută să obținem anumite beneficii, cum ar fi o imagine mai bună, bani, un post mai bun sau doar informații. Indiferent de scopul unei prietenii, cert este că în cadrul ei există o anumită dinamică și anumite reacții și comportamente care ne schimbă inevitabil. Este interesant să avem o viziune largă, din punct de vedere istoric, asupra noțiunii de prietenie.
Vă invit, așadar, la un periplu asupra conceptului de prietenie, începând de la concepțiile filosofice din antichitate asupra prieteniei, până la social media din ziua de astăzi.
În antichitate, prietenia a fost considerată una dintre cele mai prețioase virtuți și un aspect fundamental al vieții bune și fericite, reflectând importanța conexiunilor umane autentice și a relațiilor bazate pe încredere și reciprocitate.
Cu toții am auzit de termenul “iubire platonică”, introdus de Platon. Cunoscutul filosof considera prietenia ca fiind o formă de iubire intelectuală și spirituală, bazată pe respect reciproc și pe comuniunea de idealuri și valori. Platon explorează natura prieteniei într-un cadru educațional și moral, subliniind că un prieten devine un partener în căutarea adevărului și în călătoria spre cunoaștere. De asemenea, în “Banchetul” (Symposium), Platon discută despre iubirea platonică, care depășește sfera fizică și se îndreaptă către cunoașterea absolută și frumusețea divină.
Iubirea platonică este caracterizată la Platon de următoarele elemente: non-erotică, adică absența dorinței sexuale; aspirațională, adică este văzută ca un proces de auto-îmbunătățire și de apropiere de idealurile filosofice; spirituală, însemnând că este orientată către aprecierea și contemplarea frumuseții intelectuale și morale, nu doar a frumuseții fizice. Cel mai important element atribuit prieteniei și iubirii platonice de către Platon este dezinteresul. Platon susține că prietenia este bazată pe dorința de a îmbunătăți și de a sprijini celălalt, fără a aștepta ceva în schimb. Oare câte astfel de prietenii mai există în ziua de astăzi? Profunzimea pe care Platon o vede în prietenie vine în zilele noastre să fie înlocuită de superficialitatea relațiilor pe care le numim de prietenie, de lipsa congruenței interne, a valorilor, a profunzimii în călătoria cunoașterii și chiar de abundența de “like-uri” ale prietenilor virtuali din social media, prieteni pe care poate nici măcar nu i-am cunoscut vreodată în viața reală.
Aristotel definește omul ca fiind un “zoon politikon”, adică un animal social sau politic, destinat să trăiască într-o comunitate. În “Etica Nicomahică”, el susține că prietenia este una dintre cele mai necesare și plăcute părți ale vieții, afirmând că prietenii își doresc binele unul altuia pentru sine și nu pentru altceva. Aristotel distinge între trei tipuri de prietenie: cea bazată pe utilitate reciprocă, cea bazată pe plăcere și cea perfectă, care se bazează pe virtute și respect reciproc. Să fi fost oare Aristotel considerat un naiv în zilele noastre pentru câte virtuți cerea prieteniei? Într-o lume a consumerismului și individualismului fără granițe, definiția prieteniei dată de Aristotel face ca această noțiune să devină un ideal uman greu de atins. Totuși, prietenia bazată pe utilitate reciprocă pare să fie atât de prezentă astăzi, pe alocuri numindu-se aport sau asociere de imagine, dacă privim multe canale de social media, în care prezența unor prieteni cu mulți prieteni, cu vizibilitate sau status social îți poate aduce și ție un plus de imagine, de clienți sau de alți prieteni, care la o adică te pot ajuta în diferite aspecte ale vieții tale, adică sunt utili. Bineînțeles că aici iese din ecuație a fi prieten cu cineva pentru că apreciezi, admiri sau îți place felul de a fi al acelui om. Pur și simplu îl poți folosi prin poziția pe care o are ca să ai și tu de câștigat.
Pentru Epicur, prietenia este o sursă de plăcere și siguranță emoțională. În învățăturile sale, el promovează ideea că prietenia autentică este esențială pentru o viață fericită și echilibrată. Pentru Epicur, prietenii devin o parte integrantă a comunității epicuriene, oferind suport reciproc și împărtășind bucuriile și necazurile vieții într-un mod care contribuie la starea de bine și la evitarea fricilor iraționale. Există o cunoscută vorbă populară care spune că atunci când ești trist, să îți suni prietenii să te ajute să îți revi. Aici vedem profunzimea emoțională care poate lega două ființe într-o relație în care se caută confortul psihic și emoțional. Deseori, oamenii consideră de-a dreptul terapeutice întâlnirile cu prietenii, mai ales dacă viața i-a adus într-un moment de cumpănă. Prietenii sunt cei către care te poți descărca, cu care te poți sfătui și pe umărul cărora poți plânge.
Dacă în Antichitate prietenia era reprezentată de toate aceste virtuți descrise mai sus, ce putem spune despre prietenia din ziua de astăzi, în care existența unor asemenea virtuți la individ devine tot mai rară? Care sunt principalele nevoi sau scopuri ale celor implicați într-o prietenie? Care sunt astăzi limitele prieteniei?
În primul rând, diferențele dintre societatea de azi și cea din antichitate sunt foarte mari, de la modul de comunicare, la organizările teritoriale, legislație, omogenitatea rasei, etniei, religiilor, până la norme sociale total schimbate și modul de gândire. Din punct de vedere social, în ziua de astăzi, știm cu toții că tehnologia a înlocuit comunicarea umană față în față, astfel că structura emoțională a indivizilor se schimbă. Noile generații accesează preponderent emoțiile oferite prin acest mediu impersonal de comunicare interumană, nefiind nevoiți, de exemplu, să acceseze anumite emoții negative în cazul unei respingeri sau asumări al unui punct de vedere. Pe de altă parte, social media a devenit metoda prin care putem pătrunde în mod intruziv în viața privată a oamenilor sau putem chiar leza imaginea socială sau a vieții private a unui individ, informația circulând în timp real la toți locuitorii globului care au acces la aceste canale.
Putem face și o categorisire a felurilor de prietenii, în funcție de scopul acestora, căci, conform teoriilor sociologice, într-un grup, oamenii au același scop și obiective. Astfel, fie că este vorba de plăcere, de un hobby, de a învăța, de a obține un profit financiar sau material, prietenia adevărată ar trebui să aibă la bază încrederea reciprocă, respectul și asumarea.
Cu cine ne împrietenim și de ce?
Ce sunt dispuși să facă prietenii noștri pentru noi?
Ce fel de prieteni suntem noi pentru alții?
Tu câți prieteni ai și ce fel de prietenii ai experimentat de-a lungul timpului?