Escrocul de pe Tinder-Film
Ultimul film pe care l-am vizionat, deloc cu vreo profunzime actoricească sau scenaristică, însă cu o temă reală și cât se poate de profundă și tristă este “Escrocul de pe Tinder”.
Similar cu știrea apărută recent în România în care era prezentată o doamnă peste 50 de ani care îndrăgostită fiind de proaspătul partener s-a înglodat în datorii pentru a îl ajuta.Nu știu câți dintre voi ați citit nu doar știrea , ci și comentariile cititorilor vis-a vis de cele întâmplate.Este mai mult decât trist ce procentaj mare consideră că victima este de vină sau că la 50+ a greșit că s-a îndrăgostit sau că a îndraznit să își refacă viața la această vârstă.
E greu cu dragostea și în România, mai ales că de la o vârstă prejudecățile spun că nu ar mai trebui să ai anumite sectoare ale vieții , ci doar rolul de femeie uitată de vreme, resemnată la tigăile de la promoție sau la temele și viitorul copiilor și eventual la menajul casei, ceea ce formulează logic concluzia că sectoarele vieții de cuplu sau amoroase se reduc doar pentru o anumită perioadă din viață, și mai ales la un corp fizic care stârnește partea instinctuală și…cam atât.Uităm cu desăvârșire că iubirea,amorul, sexualitatea au componente mult mai profunde decât atracția fizică, uităm că suntem compuși din energie ,empatie, nevoie de afecțiune, și nevoia de apartenență și de socializare.Uităm că dreptul la fericire nu se termină decât odată cu viața fizică, uităm că un parteneriat înseamnă valori comune, dragoste, încredere și respect, uităm că parteneriatul nu este un schimb de servicii convenabil ambelor părți și ne transformăm în spadasini ai dreptății, ai unei dreptăți strâmbe despre ceea ce normele sociale vechi au așezat ca etaloane de trăire pentru noi.
Este uimitor cum victima este a doua oară victimă, dar pe social media.Cum femei și bărbați deopotrivă aruncă în derizoriu și vulgar încrederea pe care femeia a dovedit-o partenerului ei.Pesemne că nu mulți au trăit experiențe din care să poată concluziona că, uneori nu poți cunoaște un om nici într-o viață.
Revenind la pelicula Escrocul de pe Tinder este interesant de urmărit firul psihologic al planurilor sale, măiestria cu care se folosește de nevoia victimelor sale pentru a le crea povestea pe care acestea și-o doresc, cum pur și simplu creionează de la 0 o lume epatantă ,luxuriantă și fără griji financiare în care el este exact ceea ce trebuie să fie, la momentul potrivit și pentru fiecare dintre sutele de femei cu care era într-o relație.Apogeul filmului, când victimele reușesc să coopereze pentru arestarea acestuia(și se vede clar că victimele și-au adus aportul cu mult mai mult decât organele abilitate au făcut-o) este pedeapsa primită de acesta pentru doar o infracțiune din țara lui natală Israel, căci pentru restul(păgubirea a zeci/sute de femei) legea nu a putut face nimic.Și mai ilar este faptul că acest individ există în continuare pe rețeaua de dating și are chiar și un site , o afacere proprie ce oferă servicii de….Ați ghicit!Consultanță în afaceri!
Filmul nu este ficțiune, așa cum nici în viața unora nu există semne de întrebare asupra expiratei replici folosite de escroci sentimentali “ți se pare,nu e adevărat !”.Nu este vorba despre lipsa de asumare aici, ci despre tragedia valorilor umane, decadența societății , o peșteră a minții în care majoritatea admiră agresorul/escrocul și învinovățesc victima.Majoritatea se aliază în aceeași horă de valori cu escrocul , aplaudă spectacolul, trăiește cu entuziasm circul, sparge semințe și bea o bere dând likeuri pe ista și aruncând venind în comenturi către victime(din dorința de a primi likeuri și faima, precum agresorul care și-a primit de altfel validarea externă) formând astfel un dans, o Ciuleandră în afară căreia devii singuratic și dezamăgit, te întrebi ce defecțiuni ai ca om și când și dacă vreodată se va rupe hora.Mai mult decât metaforic, hora de valori în care se joacă devine chiar o meserie profitabilă, căutată, admirată, o meserie ce necesită doar un miros fin către victimă, o putere cameleonică a personalității, o dorință demonică spre ascensiune socială, și o patologică boală a rămășițelor sufletului uman.
La polul opus, poate că ar fi și o idee de afaceri un centru de reciclare al valorilor umane deja sfâșiate….
Urmăriți filmul și întrebați-vă de cel puțin două ori câte știți despre oamenii pe care abia îi cunoașteți!