Stresul, acest element care a devenit nu doar prezent în viața noastră ci, într-un fel tragico-comic ,a devenit un membru de vază al familiilor noastre. El este mereu prezent, în orice moment, în orice familie și vine cu noi, uneori și în vacanțe.Dacă se întâmplă să dispară din casă, deja începem să fim stresați că nu suntem stresați și că….suntem cam prea relaxați și asta este destul de ciudat.
Dacă este să vorbim strict în termeni de specialitate, stresul din punct de vedere psihologic este
Ce este stresul și când devine periculos ?
Stresul, din perspectivă psihologică, este acel răspuns complex — emoțional, fizic și comportamental — pe care îl avem atunci când percepem că cerințele unei situații depășesc resursele noastre de a face față.
Conform lui Lazarus și Folkman (1984), stresul nu vine neapărat din ceea ce ni se întâmplă, ci din cum interpretăm acele evenimente. Cu alte cuvinte, nu furtuna în sine contează, ci cât de pregătit te simți să-i faci față.
Stresul acut — reacția de moment la o provocare (ex: emoțiile dinaintea unui discurs public).
Stresul cronic — expunerea prelungită la factori stresanți (ex: conflicte constante, presiuni la muncă).
Când stresul devine toxic: Distresul
Nu tot stresul e rău — un nivel moderat (eustres) te poate motiva să acționezi. Problema apare când stresul devine copleșitor, constant și fără o soluție clară — acesta este distresul.
Cum recunoști distresul:
Emoțional: anxietate intensă, iritabilitate, descurajare frecventă
Cognitiv: dificultăți de concentrare, gânduri catastrofice, sentimentul că „totul scapă de sub control”
Fizic: insomnie, palpitații, tensiune musculară, oboseală cronică
Comportamental: retragere socială, procrastinare, reacții impulsive
Distresul afectează nu doar mintea, ci și corpul. Studiile arată că stresul cronic crește riscul de boli cardiovasculare, slăbește sistemul imunitar și afectează memoria (McEwen, 2007).
Să fim sinceri — stresul este ca acel prieten care promite că vine doar pentru o cafea, dar sfârșește prin a-ți mânca toate snacks-urile, a te lăsa fără dulciuri și a dormi pe canapea, alături de tine și a îți dărui a doua zi niște cearcăne de toată frumusețea. E mereu prezent, uneori util (te împinge să termini un proiect, poate fi motivant dacă este stres pozitiv ), dar de multe ori… doar te agită, te seacă de energie și îți dezechlibrează viața.
În acest articol îți propun să exersăm practic cum îl gestionăm, fără să-l invităm să rămână pe termen nelimitat.
1. Cercul influenței vs. cercul neputinței
Desenează două cercuri: unul mic înăuntru (cercul influenței) și unul mare în jur (cercul neputinței).
În cel mic, scrie ce poți controla: atitudinea ta, reacțiile, timpul tău.
În cel mare, scrie ce nu poți controla: vremea, părerea celorlalți, traficul din oraș.
Apoi întreabă-te: Unde îmi consum azi energia? Dacă răspunsul e în cercul mare… e momentul să schimbi foaia.
2. Grijile constructive vs. grijile inutile
Fă o listă cu toate grijile tale.
Lângă fiecare, scrie: Pot face ceva pentru asta acum?
Dacă da — notează un mic pas concret (de ex.: “Să trimit acel email”).
Dacă nu — inspiră adânc și spune-ți: „Nu are rost să ud o plantă care nu există.”
3. Borcanul soluțiilor și borcanul acceptării
Pregătește două borcane.
Scrie fiecare problemă pe câte un bilețel.
Dacă poți găsi o soluție, bilețelul merge în borcanul soluțiilor.
Dacă nu ai ce face, bilețelul merge în borcanul acceptării.
La final, câte bilețele ai în fiecare borcan? Poate descoperi că majoritatea grijilor doar și-au luat chirie în mintea ta fără niciun rost.
În concluzie ,se pare că nu putem controla totul — și nici nu trebuie. Când îți dai voie să accepți asta, nu doar că reduci stresul, dar îți eliberezi mintea pentru lucrurile care chiar contează.
Așa că, azi, să alegem împreună: în ce cerc vrei să-ți investești energia?
Îți propun mai jos o fișă practică prin care să exersezi vizualizarea tiparului tău de îngrijorare și să observi singur ce poți schimba.
