NEGRU
Cra, cra, cra
Se aude-o cioara
In varful unui om,
Cra, cra cra
Canta ea ca din pom…
Si sfedelea cu gherele-i
Negrul din sufletul uman
Cra, crac, cra
Pana dadu de-un ban
Si luciul banului de aur
O transforma pe cioara
Intr-un graur’
Si cra, cra, cra
Cracise cioara…
Schimbase trupul,
Nu morala…
Cra, cra, dragute ciori
Sunteti negre chiar si-n nori
Naturale sau vopsite
Mereu imbogatite
De sclipirea avutiei
De negreala omeniei
Va scaldati in nori de fum
Deplangand ce era bun
Si slavind la o comoara
Ce umanul il omoara….
